„poeta Renata Verejanu –

personalitate de anvergură europeană”

În ziua sa de naştere, poeta Renata Verejanu s-a bucurat de un eveniment deosebit,simpozion-ul:”poeta Renata Verejanu – personalitate de anvergură europeană”,organizat de Clubul Consiliului Europei, Biblioteca „Transilvania”(Chişinău) şi Clubul Femeilor Scriitoare. Acest prim Simpozion a fost scos din edificiile academice şi adus în bibliotecile publice, mai aproape de cărţile poeţilor. Un alt moment inedit al Simpozionului – cei care şi-au prezentat comunicările/eseurile au fost laureaţii primei ediţii ai Festivalului Internaţional de Poezie – Renata Verejanu, lansaţi, lansaţi, deci, într-un anturaj public, prin lecţii publice, fiind promovaţi în continuare. Mulţi dintre participanţi au evoluat pentru prima dată în viaţă la un simpozion, care s-a dovedit a fi o frumoasă continuare a Festivalului Internaţional de Poezie – Renata Verejanu.

Comunicări originale au prezentat: poetul Victor Rusu (student, anul III la Universitatea de Stat din Moldova, redactor şef adjunct la Ziarul „Copiii Europei”) cu eseul „Lecţiile Deschise ale Renatei Verejanu”,poetul Petru Hasnaş (membru al Cenaclului „Grai Matern), cu discursul „Atât de prezentă în procesul literar”, Cătălina Rotaru (elevă la Colegiu), cu lucrarea „Metafora revoltei”, – toţi fiind laureaţi la prima ediţie a Festivalului..

Poeta Tatiana Scripa (de la Cernăuţi, Ucraina, profesoară la Universitatea de Stat din Tiraspol), a relatat mai întâi despre zeci şi zeci de proiecte culturale unice lansate dar şi implementate de Renata Verejanu, poeta fiind, posibil, unica persoană în tot spaţiul românesc cu un asemenea palmares cultural bogat, aceste proiecte, bine cunoscute nu doar în Europa, ci şi pe alte continente, în mare au devenit tradiţie; apoi a remarcat marele curaj al poetei, afirmând că Renata Verejanu a fost unul dintre primii poeţi pe baricadele renaşterii: erau puţini la început, când în fiecare minut se cerea să se ia decizii importante, unii colegi nici peste ani nu-şi permiteau curajul liderului mişcării cenacliste, care la reuniunile Cenaclului „Grai Matern” cerea revenirea la tricolor, la alfabetul latin, în faţa a sute de mii de oameni cerând unirea cu Patria-mamă; apoi a adus dovada că poezia Renatei Verejanu cultivă demnitatea, verticalitatea, curajul civic, dragostea de frumos, de ţară şi neam. Tatiana Scripa, fiind ferm convinsă că poezia originală a Renatei Verejanu a trecut din secolul XX în secolul XXI şi va trece şi în alte secole. La final, poetă Tatiana Scripa, laureată la Secţiunea – Poezie de autor a Festivalului Internaţional de Poezie – Renata Verejanu, a dat citirii unui grupaj din propriile poeme.

O comunicare deosebită pe marginea creaţiei Renatei Verejanu a avut poeta şi jurnalista Lidia Unguteanu (membru al Clubului Femeilor Scriitoare, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova), care apoi s-a destăinuit cum le-a cunoscut pe Renata Verejanu şi Leonida Lari, care erau mereu pe linia întâi a renaşterii naţionale, două poete mari, una cu părul smolit, şi alta blondă, şi cum, la una din Marile Adunări Naţionale, ţinându-se în urma dânselor, când se pierdea în mulţime, o urmărea pe Renata Verejanu după cosiţele blonde şi după fusta cu buline. Mărturisi cum s-a ţinut apoi de Renata Verejanu până a convins-o să meargă în satul său, dorind nespus să o cunoască pe Poetă şi sătenii săi, din Chetrosu, Drochia, care şi acum, peste un sfert de veac, mai păstrează acele frumoase amintiri. Lidia Ungureanu a subliniat că nu acum, când are o experienţă bogată, ci întotdeauna Renata Verejanu a fost un model bun de urmat, din tinereţe a fost un om înţelept, mereu lansând noi căi prin foarte multe activităţi inedite, fiind unicul poet profesionist care e şi lider al Societăţii Civile, cu un stagiu de aproape de 30 de ani de muncă de voluntar.

Elena Dabija, directoarea Centrului Internaţional Academic Eminescu (instituţie unde poeta Renata Verejanu a avut în ultimii ani mai multe lansări de carte), în discursul său a evidenţiat poetul metaforic, poetul filosof, poetul luptător, aducând dovada că anume volumul antologic „Ofranda omeniei” e una din cărţile cu care lumea ieşea pe baricade în 1989 şi mai ales la Marea Adunare Naţională de la proclamarea independenţei Republicii Moldova (27 august 1991), de pe scena cărei poeta a vorbit sutelor de mii de oameni… Elena Dabija a susţinut că o cunoaşte pe Renata Verejanu un om de cultură împlinit, şi a dorit să o prezinte şi tinerii generaţii, prezente la Simpozion, pe poeta ce a dăruit cititorilor o poezie bărbată, o poezie „prea actuală” pentru zilele de azi, deşi aceste poezii au fost scrise prin anii ”80 ai secolului trecut.

Parascovia Onciu, directoarea Bibliotecii „Transilvania” (prima bibliotecă cu carte românească din Republica Moldova) , trecu mai întâi în revistă multiplele activităţi organizate împreună cu poeta Renata Verejanu, nenumăratele proiecte (în sens de evenimente culturale, educaţionale, literare), printre care Întâlniri de Elită (lunare), PAS – Proiectul „Alternativa Societăţii”, prietenii Revistei Micul Prinţ, lansările de carte, mai ales cele din acest an, şi în deosebi lansarea biobibliografiei „Poetul metaforei în flăcări – Renata Verejanu”.Dar totul a început încă în 1988, odată cu lansarea la Biblioteca „Transilvania” a Cenaclului „Grai Matern” care a schimbat viaţa locatarilor celui mai nou şi mai frumos cartier al capitalei moldave, de unde a şi început schimbarea numirii străzilor, care a fost un lucru anevoios şi periculos de promovat, şi Renata Verejanu era în echipa de şoc arenaştereii naţionale din Moldova.Parascovia Onciu a destăinuit cu mândrie că Biblioteca „Transilvania” e unica bibliotecă din Moldova care are în fondul său de carte toate cărţile Renatei Verejanu, editate până în prezent. Conducerea Bibliotecii „Transilvania” i-a înmânat poetei o Diplomă de excelenţă pentru colaborarea rodnică de peste un sfert de veac.

Adelaida Boico, şefa secţiei cultură şi tineret a Preturii Ciocana, municipiul Chişinău, a destăinuit că este „de o viaţă” un fan al poeziei Renatei Verejanu şi o admiră pe poeta luptătoare încă de la discursurile dânsei din anii ”80 ai secolului trecut. I-a plăcut că poeta Renata Verejanu niciodată nu a ţinut un discurs de pe hârtie, fie la nenumăratele reuniuni ale Cenaclului „Grai Matern”, fie la Marile Adunări Naţionale. A apreciat foarte înalt proiectele de nivel internaţional lansate şi implementate de poeta Renata Verejanu doar pe muncă de voluntariat, printre care Festivalul-Concurs Internaţional al Talentelor Lumii „Micul Prinţ”, la care, de câţiva ani, Pretura sec. Ciocana fiind unul din partenerii proiectului, reuneşte la Chişinău tinere talente şi mari personalităţi ale culturii europene şi nu doar, festivalul ajungând la ediţia a XXII.

La Simpozion au participat şi laureaţii Festivalului Internaţional de Poezie din raioanele din preajma Chişinăului (Criuleni, Hânceşti, Ialoveni, Anenii-Noi) şi elevii din clasele superioare ale Liceului Mihail Berezovschi  din cartierul Ciocana. În calitatea sa de editor, Renata Verejanu a dăruit celor prezenţi la Simpozion din ultimele numere ale Revistei „Micul Prinţ” şi Ziarul „Copiii Europei”. Simpozion-ul a fost deschis şi moderat de Daniel Verejanu, doctorand la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Desfăşurându-se în ziua de naştere a poetei, Simpozion-ul s-a încheiat cu urări „La Mulţi Ani!”, toţi cei prezenţi aclamând, cântând şi aplaudând-o pe poeta omagiară…

Renata Verejanu, inundată în frumoase buchete de flori, mulţumea cu surâsul ei blând, susţinând, că, în asemenea clipe se simte intimidată, şi anume în asemenea clipe îşi zice că are de scris încă multe cărţi.
 

Reporter AMP-International

publicat în Revista "BOEMA", septembrie 2014,

Revista "Sfera Eonică", octombrie 2014,

Ziarul "Copiii Europei", decembrie 2014